Sobolani
Cum scap de sobolani, otrava impotriva sobolanilor
Prevenirea vizitei sobolanilor: Sunt recomandate aceleaşi măsuri preventive ca la şoarecele de casă. Trebuie, fireşte, luat în considerare faptul că şobolanii cenuşii sunt mai inteligenţi şi mai capabili de a învăţa din experienţă decât sobolanii de casă, de aceea ei învaţă rapid cum să evite obiectele folosite în combaterea lor. Astfel după scurt timp, ei ştiu cum să evite capcanele. Din cauza aceasta, combaterea şobolanilor cenuşii ar trebui efectuată de către o firmă profesionistă de deratizare.
Fii atent la semne ale prezentei sobolanilor Incearca sa identifici prezenta sobolanilor cat mai curand posibil. Cauta in bucatarie, unde e cel mai probabil sa gasesti urme ale acestora. Cel mai probabil vei gasi urme ale acestora in spatele frigiderului, o sursa pretioasa de apa pentru sobolani. Verifica si cablurile, care daca vor avea urme de dinti pe ele inseamna ca ai o problema.
Asigura-te ca nu ai gauri in pereti: Chiar inainte de instalarea iernii ar trebui sa te asiguri ca nu ai gauri in peretii casei sau fisuri pe unde ar putea sa intre apa. Asigura-te ca nu ai nici macar gauri mici pentru ca un sobolan adult are nevoie de o gaura de 20 milimetri ca sa intre, iar un pui de o gaura de doar 12 milimetri.
Pastreaza-ti gradina curata: Curata copacii si taie crengile care ajung la burlane si jgheaburi – acestea reprezinta o alta intrare pentru sobolani. Totodata, daca ai lemne depozitate in curte esti in mare pericol sa iti apara musafiri nepoftiti in casa, pentru ca acesta este locul lor preferat.
Nu lasa firmituri pe jos sobolanii au nevoie doar de 10 grame de mancare pe zi, asa ca daca lasi doar cateva firimituri de paine pe jos le asiguri un trai imbelsugat. Fa curat in mod regulat sub cuptor si in spatele aparatelor electrocasnice unde ramn cel mai adesea resturi de mancare. De asemenea, incearca sa cureti si portiunea de sub dulapurile din bucatarie.
Daca locuinta sau spatiul este deja vizitat de rozatoare atunci trebuie sa trecem la treaba mai serioasa:
Pentru combaterea rozatoarelor este necesara o pregatire si cunoastere buna a spatiului dar si a modului de realizare a tratamentului. Cel mai important lucru este cunoasterea mediului inconjurator al animalului rozator:
– Unde au fost vazuti sobolanii?
– Unde ar putea avea cuibul/ locuiesc?
– Unde sunt locurile lor de hranire?
– Unde este locul lor de apa?
– Unde sunt locurile de excremente?
– Unde se spala?
– Unde sunt traseele pe care alearga?
Dupa aceasta verificare exacta de fapte, trebuie decis asupra numarului de statii de intoxicare. O singura statie nu ajunge de obicei. In toate locurile importante (dupa marimea si gradul de atacare al obiectului) trebuie plasata o statie de intoxicare. Locurile raticidului trebuie sa fie direct pe caile de alegare si in fata gaurilor de sobolani, pentru a crea o bariera intre cuiburi si locurile de hrana. La grad ridicat de atac se recomanda micsorarea distantei intre locurile de nada, pana la 5 m. A nu se aplica in loc deschis, e obligatorie folosirea statiilor de intoxicare.
Tratamentele de deratizare la exterior se fac sub forma de “bariera” si se realizeaza perimetral de jur imprejurul cladiriil/suprafetei. Aceasta se face prin amplasarea statiilor de intoxicare la distanta de 5 – 10 metri si incarcarea in interior a raticidului cerat si/sau pasta.
Statiile de intoxicare trebuie monitorizate pentru a observa gradul de infestare – la o saptamana dupa primul tratament iar dupa aceea, in functie de analiza primei vizite, lunar, trimetrial sau semetrial.
Recomandam 2 tipuri de raticid pentru a avea siguranta rezultatelor. Raticidele recomandate Racumin Paste prezentata ca pasta solida usor cerata, sub forma de pliculete de 10 grame/bucata si Ratimor Cerat sub forma de cuburi parafinate.
Statii de intoxicare recomandate pentru sobolanilor dar care se pot folosi si la soareci suntAlpha sau Ratatouille
Tratamentele de deratizare la interior: va recomandam sa le efectuati cu capcanele cu adeziv pe suport de carton, plastic sau lemn.
Alta varianta dar este valabila doar pentru soareci ar fi capcanele autoblocante – sobolanii intra si ramane blocati in interior. Se foloseste pentru atractivitate raticid si/sau momeala alimentara – o varianta ce nu se mai gaseste in zona respectiva si i-ar putea fi pe plac (peste, carne, branza, paine).
Masuri de igiena si protectia muncii: In timpul lucrului se poarta obligatoriu echipament de protectie. Mainile si/sau fata trebuie sa fie spalate inaintea pauzelor si la sfarsitul lucrului.
Informatii si observatii foarte importante, bine de stiut despre rozatoare:
– sunt transportatori de microbi,
– tratamentele preventive sunt indicate. Totusi, daca nu se fac este obligatorie interventia foarte rapida in cazul in care se observa un soarece/sobolan chiar si in trecere,
– ating maturitatea sexuala 1,5 – 3 luni si au perioada de gestatie mica (16 – 24 de zile), realizeaza 2 – 8 gestatii pe an; fata câte 4 – 12 pui de fiecare data; traiesc circa 3 – 5 ani.
– o pereche de sobolani pot da într-un an circa 800-1000 de descendenti.
Sobolani, informatii utile, cum traiesc , unde si cum se inmultesc
Aspect: lungimea cumulată a capului şi a trunchiului este de 21-28 cm, lungimea cozii este de 17 – 25 cm; greutatea este de 250 – 550 g; partea superioară şi părţile laterale ale corpului sunt de culoare maro — cenuşie şi abdomenul este gri — alb; coada este acoperită de solzi în formă de inele; urechile sunt mici şi rotunde în comparaţie cu cele ale şobolanului de casă (Rattus rattus); puii sunt, după naştere, încă orbi şi lipsiţi de blană.
Biologie: şobolanul cenuşiu este un animal foarte social, adaptabil şi inteligent. El este activ în principal la lăsatul serii şi noaptea, dar unii şobolani pot fi activi uneori şi pe timpul zilei. Şobolanul cenuşiu trăieşte în grupuri de 50 -250 de indivizi, care în general sunt formate dintr-un mascul şi mai multe femele, animale tinere şi pui. Cei ce aparţin unui anumit grup se recunosc după un miros specific grupului respectiv. Membrii aceluiaşi grup — familie manifestă un comportament teritorial puternic. Şobolanii cenuşii ce nu aparţin grupului, sunt fără excepţii alungaţi sau omorâţi (canibalismul este posibil). Experienţele individuale ale unor şobolani pot fi împărtăşite mai departe celorlalţi membri. Şobolanii cenuşii se înmulţesc pe tot parcursul anului. Perioada de gestaţie durează 24 de zile. Femela şobolan naşte de 2 -7 ori pe an câte 6 -10 pui, care sunt la naştere orbi şi fără blană. Femelele pot făta pe an chiar şi 1000 de pui. La creşterea puilor iau parte deseori mai multe femele. Puii sunt alăptaţi aproximativ trei săptămâni. Când ajung la vârsta de 6 -7 săptămâni ei sunt deja independenţi, iar la 3 luni ajung la maturitatea sexuală. Animalele tinere şi puii au un comportament foarte jucăuş. Şobolanii cenuşii sunt omnivori. Spectrul alimentelor consumate cuprinde seminţe, muguri, fructe, ouă de păsări, carne. stricată şi stârvuri de animale, mamifere mici etc. Ei evită totuşi alimentele necunoscute, comportament ce este cunoscut ca “misoneism”. Speranţa de viaţă a şobolanului cenuşiu este de maximum 4 ani, vârstă la care rareori ajung, dacă trăiesc în natură.
Răspândire: şobolanii cenuşii sunt originari din Asia de est. Ca specie sinantropă însă, ei sunt astăzi răspândiţi în toată lumea. Prin intermediul vapoarelor drept mijloace de transport, şobolanii s-au extins până în insulele cele mai izolate. Pot fi întâlniţi în sate şi oraşe, unde stau în pivniţe, depozite, grajduri, conducte de canalizare, locuri de depozitare a gunoaielor precum şi în alte clădiri, unde găsesc suficientă hrană şi ascunzători. In natură ei îşi sapă vizuini subterane, ce se împart în galerii lungi.
Dăunător: tipic dăunător de provizii, materiale şi pentru igienă. Şobolanii consumă alimente de toate tipurile, pe care le contaminează cu excremente, urină şi secreţii. Ei rod însă şi mobilă, cabluri electrice, scânduri, rafturi, grinzi, uşi, plastic etc, fiind astfel încadrate şi la categoria dăunătorilor de materiale. Şobolanii cenuşii acţionează ca purtători a numeroase boli infecţioase, ce pot fi transmise la om şi la alte animale. Ei reprezintă astfel şi mijloace de răspândire a puricilor, care pot fi purtători de ciumă. De asemenea şobolanii cenuşii pot transmite viruşi de Lassa (agenţi patogeni ai febrei de Lassa), viruşi Lyssa (agenţi patogeni ai rabiei) şi Salmonella, trichină precum şi alţi ectoparaziţi şi endoparaziţi.
by Cotoi George - Damian